Aproximativ 373 de milioane de alegători europeni, dintre care aproape 19 milioane de români, sunt așteptați să voteze la scrutinul care a început joi, în Olanda, și se va încheia duminică seara.
Sunt așteptate schimbări în ponderea mandatelor pe care marile grupuri din Parlamentul European le vor obține, la fel și în componența reprezentanților României în Legislativul european, după cum arată proiecțiile institutului de cercetare politică EU Matrix, condus de Doru Franțescu, consultat de Gândul.
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE/ECR) și Grupul Identitate și Democrație (ID), aflate spre extrema dreaptă, sunt așteptate să câștige mai multe mandate la alegerile la nivelul blocului comunitar.
În voturile românilor, pentru cei 33 de eurodeputați, proiecțiile indică o scădere pentru partidele de centru-dreapta, a spus, într-un interviu pentru Gândul, Doru Franțescu, fondator și CEO al institutului de cercetare politică EU Matrix, cu sediul la Bruxelles.
Reporter: La nivelul Parlamentul European, ce grupuri vă așteptați să crească, care vor câștiga cel mai mult din totalul de 720 de locuri, care vor scădea în urma scrutinului care a început joi și se încheie duminică ?
Doru Franțescu: Ultimele noastre proiecții ale alegerilor EP2024 indică o tendință generală de creștere pentru facțiunile politice situate la dreapta PPE (EPP), adică grupurile CRE (ECR) și ID.
Cele mai mari pierderi sunt așteptate în cadrul Renew (grupul USR și REPER) și al Verzilor.
În timp ce Renew a fost grupul pivotal în timpul mandatului actual, mai precis grupul care a câștigat cele mai multe voturi, deoarece se află în centrul spectrului politic, EPP va câștiga mai multă influență într-un Parlament mai de dreapta.
Cu toate acestea, grupurile politice din Parlamentul European sunt mai puțin coezive decât suntem obișnuiți în parlamentele naționale, așa că, în practică, calculele sunt mult mai complexe. În multe probleme, ne așteptăm ca Parlamentul să fie împărțit 50 – 50% la începutul următorului mandat.
Cum vedeți structura celor 33 de mandate ale României, care partide cresc, care scad în comparație cu actuala legislatură comunitară?
Partidele de centru-dreapta sunt pe cale să piardă teren, în special PNL, în timp ce coaliția condusă de USR este puțin probabil să-și repete rezultatele bune de acum cinci ani.
Ne așteptăm la câștiguri semnificative pentru AUR de dreapta, care nu exista atunci când au avut loc alegerile europene anterioare, din 2019.
Care eurodeputați preconizați că își vor păstra locurile?
Mulți eurodeputați în funcție din PSD și PNL sunt în poziții eligibile, așa că nu ar trebui să aibă prea multe probleme în a fi realeși – Mihai Tudose, Rareș Bogdan, Dan Motreanu, Claudiu Manda, Adina Vălean, Victor Negrescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Siegfried Mureșan, Adrian Benea.
Eurodeputații care sunt mai jos pe listă, cum ar fi Mircea Hava, Dan Nica și Gheorghe Falcă, ar putea întâmpina dificultăți în cazul în care PSD – PNL combinat nu atinge așteptările.
Se așteaptă, de asemenea, ca unii eurodeputați să revină din partea USR și PMP, precum Vlad Botoș și Eugen Tomac.
Soarta eurodeputaților din partidele mai mici este mai incertă, deoarece trebuie să depășească pragul de 5%, cum ar fi eurodeputații UDMR Lorant Vincze și Iuliu Winkler și eurodeputații REPER, Dacian Cioloș, Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru.
Vedeți o reînnoire extinsă a numelor din partea României?
Estimăm o pondere de 55% de noi eurodeputați în Parlamentul European, în ansamblu, în timp ce pentru România, acest număr este mai mic, în jur de 51%.
Rotația în cadrul PSD și PNL a fost destul de limitată, majoritatea candidaților în poziții eligibile fiind eurodeputați în funcție.
Cu toate acestea, este probabil să vedem mai mulți nou-veniți din rândurile USR și aliaților, precum și din partea AUR.
Vedeți un politician român într-o poziție de comisar european? Și dacă da, cine și ce portofoliu?
În momentul de față, pare că nume precum Luminița Odobescu (ministrul de Externe – n.r.), pentru portofoliul Extindere, Relațiile cu țările din vecinătatea apropiată, sau Victor Negrescu, pentru Afaceri Sociale, ar putea fi propuse de către Guvernul de la București. De altfel, ne așteptăm ca două nume să fie propuse împreună către președintele Comisiei.
Dar încă nu este complet exclusă din ecuație posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să fie propus pentru o poziție la vârf în sistemul european viitor.
Totul depinde de felul cum se așază „marele puzzle european”, unde trebuie să se ia în considerarea o serie întreagă de variabile, precum echilibrul între familiile politice, așa cum va rezulta el din alegeri, între marile țări ale UE (Franța, Germania, Italia), între regiuni (Est – Vest), dar și între femei și bărbați.
După alegeri, vor urma câteva luni de zile de mare „forfotă politică” pentru a așeza toate piesele acestui puzzle.
O dată la cinci ani, cetățenii Uniunii Europene își aleg reprezentanții pentru a le susține interesele în Parlamentul European, instituția care, alături de Consiliul Uniunii Europene, ia decizii și elaborează legi cu impact asupra tuturor aspectelor vieții în UE, de la susținerea economiei la schimbări climatice.
Viitorul Parlament European – singura instituție europeană aleasă direct de cetățeni pentru a-i reprezinta pe cei aproape 450 de milioane de europeni – va avea 720 de membri, cu 15 mai mulți decât cel actual, decizie motivată de schimbările demografice care au avut loc în Uniunea Europeană după alegerile din 2019.
Cele 15 locuri suplimentare au fost repartizate între 12 țări, respectiv câte două locuri suplimentare pentru Franța, Spania, Olanda și câte un loc pentru Austria, Danemarca, Belgia, Polonia, Finlanda, Slovacia, Irlanda, Slovenia și Letonia.
Numărul deputaților aleși din fiecare stat UE este agreat înaintea alegerilor și se bazează pe principiul proporționalității degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o țară mai mare reprezintă mai mulți cetățeni decât un eurodeputat dintr-o țară mai mică. Astfel, cel mai mare număr de aleși din cele 27 de state membre revine Germaniei, 96, iar cel mai mic, 6, Ciprului, Luxemburgului și Maltei.
Cetățenii statelor membre își aleg reprezentanții conform listelor propuse de partidele naționale, urmând ca acestea să se organizeze în grupuri politice transnaționale. Majoritatea partidelor naționale sunt afiliate unui partid politic la nivel european.
Astfel, imediat după alegeri, noii deputați europeni lucrează pentru a forma grupuri politice. La prima sa sesiune plenară în care toți deputații europeni se întrunesc, noul Parlament alege un președinte. Într-o sesiune ulterioară, Parlamentul va alege noul președinte al Comisiei Europene, iar ulterior va examina și aproba întreg Colegiul Comisarilor.
Actualul Parlament European, așa cum a fost configurat la ultima sesiune parlamentară, are 705 eurodeputați, împărțiți în șapte mari grupuri politice și câteva zeci neafiliați. Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, un grup politic este alcătuit din cel puțin 23 de membri aleși din cel puțin șapte state membre.
Distribuția grupurilor politice în Parlamentul European, în ordinea mărimii:
CITEȘTE ȘI: